Primele săptămâni de toamnă pot veni cu o problemă neplăcută pentru multe persoane: ochii devin mai sensibili, ustură, se înroșesc sau apare senzația că avem nisip sub pleoape. Uneori, ochii pot chiar să lăcrimeze abundent, deși problema de la care pornește totul este tocmai uscăciunea oculară. Schimbările de temperatură, aerul mai uscat, vântul și revenirea la un program cu multe ore petrecute în fața ecranelor pot contribui la apariția sau accentuarea acestor simptome.
Uscăciunea oculară apare atunci când pelicula lacrimală nu mai reușește să mențină corespunzător suprafața ochiului lubrifiată. Lacrimile nu sunt formate doar din apă, ci conțin mai multe componente care ajută la protejarea și menținerea umidității ochilor. Atunci când acest echilibru este perturbat, lacrimile se pot evapora prea repede, iar disconfortul începe să devină evident.
Aerul uscat și vântul favorizează evaporarea lacrimilor
Odată cu schimbarea sezonului, umiditatea aerului poate scădea, iar vântul devine mai prezent. Ambele situații pot determina evaporarea mai rapidă a lacrimilor de pe suprafața ochilor. Persoanele care aveau deja tendința de a dezvolta uscăciune oculară pot observa că simptomele devin mai intense.
Problema nu apare doar în aer liber. Aerul condiționat, ventilatoarele, aerotermele sau sistemele de încălzire pot produce un efect asemănător, mai ales atunci când fluxul de aer este orientat direct către față.
Astfel, o persoană care nu simte niciun disconfort dimineața poate ajunge ca după câteva ore petrecute la birou să aibă ochii obosiți, iritați și roșii.
Alergiile de sezon pot accentua senzația de disconfort
Începutul toamnei coincide și cu o perioadă dificilă pentru persoanele care suferă de anumite alergii sezoniere. Inflamația provocată de alergeni poate afecta suprafața oculară și poate accentua senzația de uscăciune, mâncărimea și roșeața.
Apare astfel o situație care poate părea contradictorie: ochii sunt uscați, dar în același timp lăcrimează.
Explicația este că iritația poate declanșa o producție reflexă de lacrimi. Acestea nu reușesc însă întotdeauna să ofere aceeași lubrifiere de durată precum o peliculă lacrimală stabilă. Prin urmare, lăcrimarea nu exclude sindromul de ochi uscat.
Orele petrecute în fața calculatorului au și ele un rol
Odată cu începerea școlii și revenirea din concedii, multe persoane ajung să petreacă din nou mai mult timp în fața laptopului, telefonului sau a altor dispozitive.
Problema nu este neapărat lumina ecranului. Atunci când suntem concentrați asupra unui monitor, tindem să clipim mai rar. Clipitul distribuie pelicula lacrimală pe suprafața ochiului, iar reducerea frecvenței acestuia favorizează instabilitatea lacrimilor și apariția senzației de uscăciune.
Efectele pot deveni evidente după câteva ore: usturime, senzație de corp străin, oboseală oculară, roșeață sau chiar episoade de vedere ușor încețoșată.
Câteva schimbări simple pot reduce simptomele
Persoanele care observă că problema apare mai ales în anumite medii pot începe prin reducerea factorilor care favorizează evaporarea lacrimilor. Aerul condiționat sau sistemele de încălzire nu ar trebui orientate direct către față, iar în zilele cu vânt ochelarii pot oferi o anumită protecție.
Și umiditatea din încăpere contează. Un aer foarte uscat poate accentua simptomele, motiv pentru care menținerea unei umidități confortabile poate fi utilă.
În timpul lucrului la calculator sunt recomandate pauzele regulate. Clipitul conștient de câteva ori și poziționarea monitorului puțin sub nivelul ochilor pot ajuta, deoarece pleoapele vor acoperi o suprafață mai mare a globului ocular.
În cazul simptomelor ușoare pot fi utilizate și lacrimi artificiale disponibile fără prescripție medicală. Persoanele care au nevoie să le folosească foarte frecvent ar trebui însă să discute cu medicul sau farmacistul despre formula potrivită, deoarece unele produse cu conservanți pot provoca iritații atunci când sunt administrate des.
Frecarea ochilor poate agrava iritația
Atunci când ochii ustură sau apare senzația de nisip, primul impuls poate fi să îi frecăm. Gestul poate însă intensifica iritația, în special dacă suprafața oculară este deja inflamată.
Nici picăturile destinate exclusiv reducerii roșeții nu trebuie confundate cu lacrimile artificiale. Primele pot modifica temporar aspectul ochilor, în timp ce produsele lubrifiante sunt cele concepute pentru ameliorarea uscăciunii.
Când este indicat un control oftalmologic
Un episod de uscăciune apărut după o zi cu vânt sau după multe ore în fața calculatorului nu indică automat o afecțiune oculară. Situația trebuie însă privită diferit atunci când simptomele revin frecvent, persistă sau se agravează.
Uscăciunea oculară poate avea și alte cauze, printre care anumite medicamente, modificări hormonale, afecțiuni ale pleoapelor sau ale glandelor implicate în producerea peliculei lacrimale și unele boli autoimune.
Durerea oculară, sensibilitatea puternică la lumină, vederea încețoșată persistentă sau senzația că un corp străin a rămas în ochi nu ar trebui puse automat pe seama schimbării anotimpului. În asemenea situații, evaluarea oftalmologică este importantă pentru identificarea cauzei și stabilirea tratamentului potrivit.
Sursa foto + text: csid.ro
